Municipiul Cahul din punct de vedere demografic, edilitar, economic și cultural (conform datelor recensământului din 29 decembrie 1930) (I)

Întemeiat pe o gamă largă și variată de surse documentare și statistice, prezentul studiu urmărește istoria municipiul Cahul din punct de vedere demografic, economic, edilitar și cultural între cele două războaie mondiale. Studiul conține o scurtă incursiune în istoria atestării documentare și a întemeieri orașului Cahul, cea mai veche denumire fiind „Șcheia”, nume atestat într-un act oficial al domnitorului Ștefan cel Mare din 2 iulie 1502, dar și „Frumoasa”, așa cum figurează pe harta Moldovei întocmită de Dimitrie Cantemir la 1716. Este efectuată o analiză a evenimentelor produse în localitate în anii renașterii naționale din 1917–1918, constatându-se caracterul benefic al marelui eveniment al Unirii Basarabiei cu Vechiul Regat al României inclusiv pentru populația orașului Cahul. Partea a doua a studiului tratează istoria propriu-zisă a or. Cahul între cele două războaie mondiale. La o distanță de peste trei decenii de evoluție liberă a istoriografiei naționale, apare drept evident adevărul că în anii sovietici, orașul Cahul, la fel ca toate localitățile din interfluviul pruto-nistrean, au avut parte de o istorie paralelă, ideologizată și falsificată, în contradicție pregnantă cu istoria reală a localității, în special evenimentele și procesele produse în cadrul deceniilor interbelice românești fiind falsificate, denaturate și prezentate după tiparele ideologiei sovietice.